z13-1-640x324

Ai grija! Nu ignora aceste semne timpurii de aritmie

Inima, pompa care asigura circulatia sangelui in organism, este un organ musculos, gol pe dinauntru, alcatuit din patru cavitati, doua superioare (atrii) si doua inferioare (ventricule).

Aritmiile cardiace se caracterizează prin modificări ale ritmului normal al inimii, ori în raportul frecvenţei cardiace, ori în cel al regularităţii, ritmicităţii frecvenţei cardiace, sau sub ambele aspecte.

Astfel, aritmiile cardiace cuprind orice anomalie sau perturbaţie în succesiunea normală de activare a miocardului.

Aritmiile cardiace sunt adesea inofensive. Cei mai mulţi oameni au ocazional bătăi neregulate ale inimii care se pot simţi ca fâlfâială sau trap.

Un ritm cardiac accelerat, când inima bate mai repede decât normal, se numeşte tahicardie (peste 100 de bătăi / minut). De obicei tahicardia este însoţită şi de simptome ca dureri în piept, palpitaţii, dureri de cap, ameţeli.

Când inima bate într-un ritm încetinit se numeşte bradicardie (mai puţin de 60 de bătăi / minut). Bradicardia este deseori însoţită şi de scăderea tensiunii arteriale, iar asta poate provoca simptome precum oboseala, dispnee (respiraţie dificilă), ameţeli sau stări de leşin.

Ceasornicul natural al inimii – o masă mică de celule speciale ce formează nodulul sinoatrial – poate funcţiona defectuos şi poate dezvolta o rată anormală a impulsului electric.

Aritmiile cardiace pot varia de la persoană la persoană, pot afecta persoane ce suferă de boli cardiace, dar şi persoane ce nu au astfel de boli, uneori fiind complet asimptomatice, alteori ducând la pierderea conştiinţei sau chiar moarte subită cardiacă.

În unele situaţii este normal sa apară variaţii ale frecvenţei cardiace. În timpul unui efort fizic este normal ca ritmul cardiac să crească pentru a face faţă necesarului crescut de oxigen al organismului. În repaus, la persoanele antrenate, care au activitate fizică constantă, ritmul cardiac este scăzut (bradicardic).

Inima se contractă sub acţiunea unui impuls electric, iar aritmia cardiacă apare atunci când excitaţia electrică se produce în alte locuri decât cele normale (nodul sinoatrial, nodul atrio-ventricular sau ventricule), sau atunci când unda electrica nu urmează calea normală de propagare.

Astfel rezultă o contracţie musculară care modifică ritmul normal. O contracţie normală a inimii se numeşte sistolă, iar o bătaie suplimentară e denumită extrasistolă. Aceasta din urmă uneori este urmată de o pauză compensatorie modificând ritmul cardiac normal.

Există mai multe tipuri de aritmii:

• Atriale: bradicardie sinusală, tahicardie sinusală, extrasistole atriale, fibrilaţia şi flutterul atrial, tahicardie paroxistică atrială, bloc sinoatrial sau atrioventricular;

• Ventriculare: extrasistole ventriculare, fibrilaţia şi flutterul ventricular, tahicardia paroxistică ventriculară, blocurile de ramură;

Publicitate

Simptomele ce pot fi resimţite în cazul aritmiilor sunt:

• Fâlfâială în piept;

• Bătăi rapide (tahicardie);

• Bătăi lente (bradicardie);

• Dureri în piept;

• Scurtarea respiraţiei;

• Confuzie;

• Ameţeală;

• Leşin (sincopă) sau senzaţie de leşin.

Factorii de risc care cresc riscul apariţiei aritmiei cardiace:

• Boala arterială coronariană, alte afecţiuni cardiace sau inetrvenţii chirurgicale cardiace în antecedente;

• Hipertensiunea arterială;

• Boli cardiace congenitale;

• Tulburările tiroidiene;

• Anumite medicamente şi suplimente;

• Obezitatea;

• Diabetul zaharat;

• Apnea de somn obstructivă;

• Dezechilibrele electrolitice (calciu, sodiu, potasiu sau magneziu);

• Abuzul de alcool;

• Consumul de cafea sau tutun.

Cauze

– Toate cardiopatiile, mai ales cele ischemice;

– Procesul de îmbătrânire a inimii;

– Abuzul de cafea, alcool;

– Fumatul;

– Abuzul de droguri;

– Stresul;

– Suplimentele alimentare şi tratamentele naturiste;

– Şocurile electrice;

– Anumite medicamente (diuretice, unele antiaritmice, decongestionante nazale etc);

– Dezechilibre electrolitice în sânge (cum ar fi sodiul, potasiul, calciul sau magneziul);

– Cicatricile ţesutului cardiac (ca cele apărute după un infarct miocardic);

– Modificări ale miocardului (muşchiul inimii);

– Obstrucţia arterelor coronare (boala arterială coronariană);

– Hipertensiunea arterială;

– Diabetul;

– Hipertiroidismul (funcţia crescută a glandei tiroide);

SIMPTOME:

Multe aritmii nu presupun niciun simptom, dar cand totusi acestea sunt prezente, de obicei este vorba de: palpitatii care pot fi rare/frecvente sau constante (senzatia ca inima sare peste o bataie, falfaie sau bate prea repede/incet), ritm cardiac redus sau neregulat, resimtirea unor pauze intre bataile inimii sau a unei greutati in piept.

Simptome mai grave includ: anxietate, slabiciune/oboseala, ameteala sau confuzie, senzatie de lesin sau chiar lesin, transpiratie excesiva, scurtarea respiratiei, durere de piept. In cazuri extreme, poate aparea colapsul sau stopul cardiac.

Domnul doctor Mircea Cotul, medic primar, sef sectie chirurgie cardiovasculara pediatrica Spitalul Monza:

“Toate aceste forme de aritmie se manifesta prin aceleasi simptome:

– Palpitatii

– Angoasa

– Oboseala

– Dispnee (respiratie dificila)

– Pierderi de cunostinta, apar cand pulsul este sub 20 de batai pe minut sau peste 200 de batai pe minut; ulterior pacientul isi revine spontan sau sub tratament

– Oprire a inimii, cu risc de moarte subita”

Your Header Sidebar area is currently empty. Hurry up and add some widgets.

Website-ul foloseste cookies. Continuarea navigarii pe website reprezinta acordul tau privind prevederile aplicabile disponibile aici.x